Ce este o concepţie despre lume şi viaţă?
După părerea lui James W. Sire, autorul cărţii “Universul de lângă noi – un catalog al concepţiilor fundamentale despre lume şi viaţă”, o concepţie despre lume şi viaţă este un angajament, o orientare fundamentală a inimii, care poate fi exprimată sub forma unei naraţiuni sau printr-un set de presupoziţii (presupuneri care pot fi adevărate, parţial adevărate sau în întregime false) pe care le susţinem cu privire la structura fundamentală a realităţii şi care asigură temelia pe care trăim, ne mişcăm şi fiinţăm.
O concepţie despre lume şi viaţă reprezintă viziunea, părerea unui om sau grup de oameni despre lumea în care trăieşte. O concepţie despre lume şi viaţă arată ce crede un om sau un grup de oameni legat de elemente precum: originea vieţii, scopul vieţii, ce este bine şi ce este rău, semnificaţia istoriei omenirii, cum cunoaştem realitatea din jurul nostru, ce se întâmplă cu omul când moare, ce este omul, care este finalitatea universului în care trăim.
Toţi oamenii au o concepţie despre lume şi viaţă după care trăiesc şi pe care o promovează în mod conştient sau inconştient. Continue reading ‘Concepţii despre Lume şi Viaţă (I): Teismul, Deismul şi Ateismul’
Evoluţioniştii spun că procesul evoluţiei se desfăşoară lent, aproape insesizabil, pe parcursul a milioane de ani. Nu poate fi observată în timp ce se petrece. Cu toate aceste scuze că evoluţia acţionează atât de încet încât nu i se pot vedea efectele, nici chiar pe parcursul mai multor ani, există o mare dorinţă pentru a se obţine ceva dovezi ale unei evoluţii desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp. Fosilele, despre care se presupune că ar trebui să fie ele însele o înregistrare a procesului evolutiv, sunt susceptibile de a nu se păstra în condiţii potrivite în arhiva fosiliferă. Totuşi există anumite momente când sunt descoperite aşa-numite “verigi lipsă”. La fel ca şi aceste aşa-zise forme tranziţionale, există şi alte categorii de organisme citate în spijinul teoriei evoluţiei, care ajung celebre şi primesc un statut special, devenind un fel de “vedete” ale evoluţiei. Una dintre acestea este molia sare-şi-piper, Biston betularia, cea mai faimoasă specie de insecte. Continue reading ‘Moliile şi teoria evoluţiei’
Vasile Tomoiagă şi Victor Meşter
Introducere
Cunoscutul mistic ortodox român Petre Ţuţea spunea că “un filozof care se zbate fie să găsească argumente pentru existenţa lui Dumnezeu, fie să combată argumentele despre inexistenţa lui Dumnezeu reprezintă o poartă spre ateism.” Cum ai putea să dovedeşti existenţa Aceluia care se identifică prin “Eu sunt cel ce sunt”, ar fi dilema lui Ţuţea? Raţionalizarea excesivă a creştinismului îl dezbracă de elementul tainic, mistic, supranatural, adică tocmai de ceea ce îl face special. Teama misticului creştin este ca nu cumva încercând să ajuţi, de fapt să distrugi şi prin argumentarea pentru Împărăţie să-i “distrugi corola de minuni”, care nu este accesibilă minţii strict mecanicist-raţională.
Cu toate neajunsurile însă, un lucru mult mai riscant decât să faci apologetică este să nu faci. Apostolii au practicat-o, Scriptura o porunceşte iar nesiguranţa şi lipsa cronică de rădăcini a omului post-modern o cere. Continue reading ‘Apologetica’
DEMISIA LUI DARWIN
Apusul unei teorii – Evoluţionismul
de Joe White şi Nicholas Comninellis, Cluj-Napoca: Aqua Forte, 2005 Traducător Alina Năsăudean
Despre autori
Joe White este directorul Taberelor Kanakuk, lucrare în care a participat pentru prima dată la vârsta de 6 ani. Aceste tabere primesc în fiecare vară 20.000 de copii şi tineri în Branson, Missouri. A colaborat cu Josh McDowell fiind implicat într-un program radio săptămânal pentru Focus on the Family. A terminat facultatea la Southern Methodist University în Dallas, Texas şi a absolvit un curs de biologie în 1970. Carisma lui şi stilul de a vorbi în special tinerilor, dar şi jucătorilor profesionişti de fotbal american şi baschet, au făcut să fie invitat la numeroase conferinţe, seminarii şi alte evenimente.
Nicholas Comninellis a crescut într-o Biserică Ortodoxă Grecească unde s-a implicat activ. În anul 1976 a absolvit cursurile Şcolii Urbane de Medicină a Universităţii din Missouri-Kansas, iar după rezidenţiat a urmat Seminarul Teologic Midwestern. În prezent predă cursuri de sănătate publică la Universitatea din Missouri-Kansas. Abilităţile pedagogice şi capacităţile didactice ale autorilor sunt puse în evidenţă prin simplitatea comunicării realităţilor ştiinţifice, aşa că cititorul nu are dificultăţi de a înţelege ideile transmise chiar dacă uneori se foloseşte un limbaj mai tehnic necesar pentru comunicarea conceptelor. Cartea prezintă destul de condensat numeroase dovezi în favoarea Creaţiei. Continue reading ‘Recenzie carte: Demisia lui Darwin’
Ştiinţa.
La modul general, ştiinţa (de la latinul scientia = cunoaştere) înseamnă orice corp de cunoştinţe sistematice. Într-un sens mai restrictiv, aşa cum este înţeles acuma, ştiinţa se referă la un sistem de achiziţie de cunoştinţe folosind metoda ştiinţifică şi la corpul de cunoştinţe acumulat prin această cercetare.Metoda ştiinţifică se referă la parte prescriptivă, oferind reţeta generală despre cum se investighează un fenomen şi se ajunge la acumularea de cunoştinţe. Studiul ştiinţific implică observabilitate, repetabilitatea şi posibilitatea testării empirice a obiectului sau fenomenului studiat. Totuşi, această reţetă nu poate fi aplicată întotdeauna la fel şi nu toţi paşii enumeraţi sunt posibili de parcurs. De exemplu câmpul magnetic nu poate fi observat direct, ci doar efectele sale, dar asta nu îl face cu nimic mai puţin real sau ştiinţific.Pe baza observării realităţii şi a fenomenelor naturii oamenii de ştiinţă formulează ipoteze, teorii şi legi. O ipoteză este o declaraţie care nu este bine suportată, dar nici nu este invalidată de experimente. O teorie ştiinţifică este un model logic auto-consistent care descrie comportamentul unui anumit fenomen natural. O lege fizică sau o lege a naturii este o generalizare ştiinţifică bazată pe un număr suficient de mare de observaţii şi este considerată pe deplin verificată. Continue reading ‘Ştiinţa şi Creaţia’
“Ce este adevărul ?” (Pilat din Pont, Biblia, Ioan 18:38)
Aceasta este întrebarea pusă de Pilat din Pont, guvernator al Iudeii în vremea când a pătimit şi a murit Isus Hristos. La fel ca şi Pilat, mulţi dintre contemporanii noştrii privesc cu neîncredere posibilitatea ca răspunsul să poată fi cunoscut de om. Sunt foarte multe adevăruri particulare, multe individualităţi, multe universuri “paralele”. Şi totuşi, Hristos tocmai îi spuses lui Pilat că menirea Lui a fost să mărturisească despre adevăr. Iudeilor care L-au crezut le-a zis că rămânând în cuvântul Lui, vor cunoaşte adevărul, care îi va face liberi, ba mai mult, a afirmat plin de seninătate că El însuşi este adevărul, şi că nu este altă cale spre Dumnezeu în afară de El.
Creştinismul contemporan a pierdut din pretenţia pe care o avea asupra adevărului. Probabil şi din cauza inabilităţii celor credincioşi de a răspunde provocarilor zilelor noastre, de a fi actuali şi relevanţi, de a face cunoscută revelaţia lui Dumnezeu în istorie astfel încât să fie înţeleasă de omul de rând. Canalele TV de ştiinţă sunt dominate de concepţiile materialist-seculare care nu concep picior divin ca şi agent creator, darminte un “agent” mântuitor. Hristos devine unul din mulţii mesia ai primului secol, iar motivul pentru care mai auzim de El astăzi este că a avut parte de marketing mai de calitate. Religiozitatea românilor este din ce în ce mai mult la nivel declarativ, şi la toate aceste realităţi Biserica este luată prin surprindere. Continue reading ‘Argument’
Societatea Clujeană de Aplogetică (SOCLU) este un grup de tineri creştini evanghelici pasionaţi de apărarea credinţei.
Orientarea doctrinară a SOCLU se situează în perimetrul creştinismului istoric, orthodox (a nu se confunda cu ortodoxia răsăriteană), pe care C. S. Lewis îl numeşte creştinismul esenţial (Mere Christianity), acea parte comună atât bisericilor tradiţionale, catolică şi ortodoxă, cât şi protestante. Astfel, eforturile noastre se direcţionează înspre apărarea şi explicarea unor elemente comune diferitelor tradiţii creştine, abordând atât teme clasice cum ar fi dovezile pentru Înviere, dar şi mai actuale, cum ar fi Creaţia specială.
Unul dintre scopurile noastre majore este să oferim într-o formă accesibilă răspsunsuri la dificultăţile cu care se confruntă creştinul contemporan într-o lume neîncrezătoare şi sceptică, dar şi să arătăm că poţi fi o persoană onestă intelectual şi în acelaşi timp să accepţi învăţăturile Bibliei, fără a-ţi “lăsa creierul la intrare” în biserică. Continue reading ‘Prezentare’