Seviciul de ştiri zilnice al National Geographic anunţa în data de 27 octombrie 2008 descoperirea unei populaţii de molii-vampir[]. În opinia editorului nu este altceva decât un alt exemplu de evoluţie în acţiune.
O echipă de cercetători a descoperit în Siberia o populaţie de molii cu o adaptare mai puţin obişnuită: insectele se hrăneau cu sânge de mamifere, iar atunci când cercetătorii le-au oferit propriile degete, micile vietăţi nu au ezitat să le străpungă pielea şi să începă să le consume sângele. Populaţia de molii aparţine, la o primă privire cel puţin, speciei Calyptra thalictri, o specie comună larg răspândită în centrul şi sudul Europei. Specia foloseşte fructe pentru a se hrăni, extrăgând sucul cu ajutorul proboscisului, o structură a aparatului bucal care prezintă elemente în cârlig de peşte, folosit pentru a străpunge pielea fructelor şi, mai nou, a animalelor[]. Continue reading ‘Moliile-vampir’
Note de subsol:
Acest articol este o sumarizare a documentarului Planeta Privilegiată (în engleză: The Privileged Planet) produs de Illustra Media, documentar care este bazat pe cartea cu acelaşi nume scrisă de astronomul Guillarmo Gonzalez împreună cu filosoful Jay Richards. În România documentarul este tradus şi distribuit de Alfa Omega TV Timişoara[].
Este planeta noastră doar un fir de praf pierdut fără semnificaţie prin Univers? Sau, este Pământul creaţia unui Proiectant inteligent? Cele mai recente descoperiri ştiinţifice indică faptul că mulţi factori care fac posibilă existenţa vieţii complexe pe Terra furnizează de asemenea cele mai bune condiţii pentru cercetare ştiinţifică. Planeta privilegiată exploreză această corelaţie surprinzătoare şi implicaţiile care afectează înţelegerea originii şi scopului Cosmosului.
În 1543 Astronomul polonez Nicolaus Copernicus a argumentat în lucrarea Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti că Pământul nu se află în centrul Universului cum se credea de optsprezece secole, de la Aristotel şi Ptolemeu, ci se roteşte în jurul Soarelui. Această descoperire a condus la formularea unui principiu mai larg, numit Principiul Copernican: Pământul nu ocupă un loc preferenţial, special în Univers. Locaţia cosmică a Pământului este mediocră, neexceptională, neprivilegiată. Continue reading ‘Planeta Privilegiată. Căutarea unui scop în Univers’
Note de subsol:
Evoluţioniştii spun că procesul evoluţiei se desfăşoară lent, aproape insesizabil, pe parcursul a milioane de ani. Nu poate fi observată în timp ce se petrece. Cu toate aceste scuze că evoluţia acţionează atât de încet încât nu i se pot vedea efectele, nici chiar pe parcursul mai multor ani, există o mare dorinţă pentru a se obţine ceva dovezi ale unei evoluţii desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp. Fosilele, despre care se presupune că ar trebui să fie ele însele o înregistrare a procesului evolutiv, sunt susceptibile de a nu se păstra în condiţii potrivite în arhiva fosiliferă. Totuşi există anumite momente când sunt descoperite aşa-numite “verigi lipsă”. La fel ca şi aceste aşa-zise forme tranziţionale, există şi alte categorii de organisme citate în spijinul teoriei evoluţiei, care ajung celebre şi primesc un statut special, devenind un fel de “vedete” ale evoluţiei. Una dintre acestea este molia sare-şi-piper, Biston betularia, cea mai faimoasă specie de insecte. Continue reading ‘Moliile şi teoria evoluţiei’
Ştiinţa.
La modul general, ştiinţa (de la latinul scientia = cunoaştere) înseamnă orice corp de cunoştinţe sistematice. Într-un sens mai restrictiv, aşa cum este înţeles acuma, ştiinţa se referă la un sistem de achiziţie de cunoştinţe folosind metoda ştiinţifică şi la corpul de cunoştinţe acumulat prin această cercetare[].Metoda ştiinţifică se referă la parte prescriptivă, oferind reţeta generală despre cum se investighează un fenomen şi se ajunge la acumularea de cunoştinţe. Studiul ştiinţific implică observabilitate, repetabilitatea şi posibilitatea testării empirice a obiectului sau fenomenului studiat. Totuşi, această reţetă nu poate fi aplicată întotdeauna la fel şi nu toţi paşii enumeraţi sunt posibili de parcurs. De exemplu câmpul magnetic nu poate fi observat direct, ci doar efectele sale, dar asta nu îl face cu nimic mai puţin real sau ştiinţific.Pe baza observării realităţii şi a fenomenelor naturii oamenii de ştiinţă formulează ipoteze, teorii şi legi. O ipoteză este o declaraţie care nu este bine suportată, dar nici nu este invalidată de experimente. O teorie ştiinţifică este un model logic auto-consistent care descrie comportamentul unui anumit fenomen natural. O lege fizică sau o lege a naturii este o generalizare ştiinţifică bazată pe un număr suficient de mare de observaţii şi este considerată pe deplin verificată. Continue reading ‘Ştiinţa şi Creaţia’
Note de subsol: