Vă oferim cel mai recent interviu acordat de dr. Emil Silvestru care va susţine la Cluj-Napoca conferinţa “Amăgirea lui Darwin”. Evenimentul va avea loc în data de 22 mai 2010, începând cu orele 18:00, în Sala Auditorium Maximum a Universităţii Babeş-Bolyai.
Milu Todut: Domnule Silvestru, ultima dată aţi fost în România acum 4 ani, în 2006, la Biserica Baptistă Iris din Cluj-Napoca unde aţi susţinut o prelegere despre Creaţie şi Potop precum şi despre activitatea dumneavoastră ca om de ştiinţă în cadrul unui institut de cercetare a creaţiei. Cu ce gânduri vă întoarceţi în România şi cui doriţi să vă adresaţi?
Dr. Emil Silvestru: Revenirea în România îmi cauzează de fiecare dată un amestec de sentimente şi gânduri: pe de o parte acea nostalgie inexplicabilă atât de succint şi intraductibil numită în româneşte „dor”. Pe de altă parte, o amărăciune văzând anumite schimbări pe care nu mi le-aş fi imaginat, schimbări în locuri pe care le păstram ca aproape mistice în inima mea. Mă refer la „colţurile mioritice” pe care mi le doream etern neafectate de drumuri, construcţii etc. Din punct de vedere profesional, acest turneu (care continuă după un turneu de conferinţe în Anglia şi Olanda) are ca scop principal promovarea documentarului produs de CMI [Creation Ministries International] şi în conjunţie cu aceasta, prezentarea unei imagini mai nuanţate şi mai corecte (atât din punct de vedere istoric cât şi ştiinţific) a lui Charles Darwin, personaj a cărui dublă aniversare de anul trecut a atins pe alocuri accente de veneraţie quasi-religioasă. Biserica în ansamblul ei a fost profund afectată şi lucrul acesta trebuie prezentat în mod public.
Milu Todut: Care a fost implicarea dumneavoastră în realizarea documentarului ştiinţific “Darwin: Călătoria care a zguduit lumea” (titlul original, “Darwin: The Voyage that Shook the World”)? Continue reading ‘Interviu cu dr. Emil Silvestru’
Published on
30 April 2008 in
Creaţie and Ştiinţă.
Tags: Biston betularia, carbonaria, Creaţie, Darwin, evolutia in actiune, evolutionism, fluturi de noapte, insularia, Kettlewell, melanism industrial, molia sare şi piper, molii, polimorfism, selectia naturala, selectie naturala, typica.
Evoluţioniştii spun că procesul evoluţiei se desfăşoară lent, aproape insesizabil, pe parcursul a milioane de ani. Nu poate fi observată în timp ce se petrece. Cu toate aceste scuze că evoluţia acţionează atât de încet încât nu i se pot vedea efectele, nici chiar pe parcursul mai multor ani, există o mare dorinţă pentru a se obţine ceva dovezi ale unei evoluţii desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp. Fosilele, despre care se presupune că ar trebui să fie ele însele o înregistrare a procesului evolutiv, sunt susceptibile de a nu se păstra în condiţii potrivite în arhiva fosiliferă. Totuşi există anumite momente când sunt descoperite aşa-numite “verigi lipsă”. La fel ca şi aceste aşa-zise forme tranziţionale, există şi alte categorii de organisme citate în spijinul teoriei evoluţiei, care ajung celebre şi primesc un statut special, devenind un fel de “vedete” ale evoluţiei. Una dintre acestea este molia sare-şi-piper, Biston betularia, cea mai faimoasă specie de insecte. Continue reading ‘Moliile şi teoria evoluţiei’
Ştiinţa.
La modul general, ştiinţa (de la latinul scientia = cunoaştere) înseamnă orice corp de cunoştinţe sistematice. Într-un sens mai restrictiv, aşa cum este înţeles acuma, ştiinţa se referă la un sistem de achiziţie de cunoştinţe folosind metoda ştiinţifică şi la corpul de cunoştinţe acumulat prin această cercetare[].Metoda ştiinţifică se referă la parte prescriptivă, oferind reţeta generală despre cum se investighează un fenomen şi se ajunge la acumularea de cunoştinţe. Studiul ştiinţific implică observabilitate, repetabilitatea şi posibilitatea testării empirice a obiectului sau fenomenului studiat. Totuşi, această reţetă nu poate fi aplicată întotdeauna la fel şi nu toţi paşii enumeraţi sunt posibili de parcurs. De exemplu câmpul magnetic nu poate fi observat direct, ci doar efectele sale, dar asta nu îl face cu nimic mai puţin real sau ştiinţific.Pe baza observării realităţii şi a fenomenelor naturii oamenii de ştiinţă formulează ipoteze, teorii şi legi. O ipoteză este o declaraţie care nu este bine suportată, dar nici nu este invalidată de experimente. O teorie ştiinţifică este un model logic auto-consistent care descrie comportamentul unui anumit fenomen natural. O lege fizică sau o lege a naturii este o generalizare ştiinţifică bazată pe un număr suficient de mare de observaţii şi este considerată pe deplin verificată. Continue reading ‘Ştiinţa şi Creaţia’
Note de subsol:
