Introducere
Biblia este pentru creştini cea mai importantă scriere, Cartea prin care Dumnezeu s-a revelat pe Sine Însuşi oamenilor şi prin care Şi-a arătat voia Sa cu privire la oameni. Biblia este pentru miliarde de oameni “ghidul” în domeniul vieţii religioase şi cea mai valoroasă capodoperă a literaturii internaţionale.
Biblia creştină (cea protestantă) include 66 de cărţi, 39 incluse în categoria Vechiului Testament şi 27 în Noul Testament. Biblia utilizată de bisericile ortodoxă şi catolică cuprinde în Vechiul Testament, pe lângă cele 39 de cărţi acceptate şi de protestanţi, şi o serie de cărţi considerate necanonice de către protestanţi, precum: 1, 2, 3 Macabei, Eclesiasticul (a nu se confunda cu Eclesiastul), Tobith şi o serie de alte carti religioase evreieşti, dar pe care evrei nu le-au considerat ca fiind sfinte ci doar simple tratate “teologice” sau cărţi istorice. Aceste cărţi au un statut special în V.T. ortodox şi catolic în sensul că nu sunt la fel de autoritare ca şi celelate 39 de carţi, ele fiind cunoscute şi sub denumirea de deuterocanonice. În cazul Noului Testament toate confesiunile creştine acceptă azi ca fiind canonice cele 27 de cărţi care le avem astăzi în Biblie.
Întrebarile care se pun sunt cum anume au fost alese aceste cărţi pentru a fi incluse în Biblie, de ce acestea şi nu altele, care este diferenţa dintre cărţile canonice şi cele necanonice. Şi ce este canonul, la urma urmei?
La toate aceste întrebări şi la altele vom incerca să răspundem în acest articol. Continue reading ‘Contextul formării canonului scripturilor Noului Testament’
Panteismul este o concepţie despre lume şi viaţă specifică filosofiei orientale (asiatice) care are un set de presupoziţii total diferit faţă de concepţiile occidentale. La baza panteismului se află presupoziţia conform căreia totul este dumnezeu şi dumnezeu este totul, adică universul este totuna cu dumnezeu sau universul este dumnezeu. Dumnezeul panteist este de fapt o forţă, o energie impersonală care alcătuieşte şi se confundă cu Universul. Prin urmare se poate trage concluzia că tot ce există, de la stele şi planete până la oameni, plante şi animale este dumnezeu, atenţie, nu mai mulţi dumnezei ci acelaşi dumnezeu (unicul) care se manifestă sub mai multe forme, chipuri (de planete, oameni, animale, pietre, praf cosmic). Scopul omului este acela de a descoperi faptul că el este de fapt dumnezeu şi parte din dumnezeu. Continue reading ‘Concepţii despre lume şi viaţă (II). Panteismul’
Ce este o concepţie despre lume şi viaţă?
După părerea lui James W. Sire, autorul cărţii “Universul de lângă noi – un catalog al concepţiilor fundamentale despre lume şi viaţă”, o concepţie despre lume şi viaţă este un angajament, o orientare fundamentală a inimii, care poate fi exprimată sub forma unei naraţiuni sau printr-un set de presupoziţii (presupuneri care pot fi adevărate, parţial adevărate sau în întregime false) pe care le susţinem cu privire la structura fundamentală a realităţii şi care asigură temelia pe care trăim, ne mişcăm şi fiinţăm.[]
O concepţie despre lume şi viaţă reprezintă viziunea, părerea unui om sau grup de oameni despre lumea în care trăieşte. O concepţie despre lume şi viaţă arată ce crede un om sau un grup de oameni legat de elemente precum: originea vieţii, scopul vieţii, ce este bine şi ce este rău, semnificaţia istoriei omenirii, cum cunoaştem realitatea din jurul nostru, ce se întâmplă cu omul când moare, ce este omul, care este finalitatea universului în care trăim.
Toţi oamenii au o concepţie despre lume şi viaţă după care trăiesc şi pe care o promovează în mod conştient sau inconştient. Continue reading ‘Concepţii despre Lume şi Viaţă (I): Teismul, Deismul şi Ateismul’
Note de subsol: